Contract de rentă viageră

Prin contractul de rentă viageră, o persoană, numită credirentier, înstrăinează un bun sau plăteşte o sumă de bani în schimbul unei prestaţii periodice în bani care urmează să-i fie plătită până la decesul său de o altă persoană, numită debirentier - debitorul rentei.

Acest tip de contract oferă şanse de câştig si pierdere ambelor părţi, şanse care depind de un eveniment viitor şi nesigur ca realizare. Aşadar, în cazul în care credirențierul se bucură de longevitate, acesta va fi în câştig iar debirențierul în pierdere şi viceversa.

Legislație: În Noul Cod Civl, contractul de rentă viageră este reglementat la articolul 2242 și următoarele.

Constituire - renta viageră se poate constitui fie pe durata vieţii credirentierului, fie pe durata vieţii debirentierului, fie pe durata vieţii unei terţe persoane, dacă au convenit astfel de soluţii alternative (articolul 2242 din Noul Cod Civil).

Creditorul rentei beneficiază de un privilegiu sau de o ipotecă legală, după caz, asupra bunului transmis debirentierului, aşa cum prevede art. 2249 din Noul Cod Civil, în vederea garantării plăţii rentei.

Forma contractului de rentă viageră - când are ca obiect un bun imobil, contractul de rentă viageră se încheie la notariat, sub sancțiunea nulității absolute.

Acte necesare contract rentă viageră imobil (casă, apartament, teren etc.)

  • acte de identitate părţi;
  • acte de proprietate asupra imobilului ce face obiectul contractului de rentă viageră (după caz: contract vânzare-cumpărare, contract de donaţie, proces-verbal de predare-primire, act vânzare-cumpărare autentificat, sentinţă/decizie civilă definitivă şi irevocabilă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor etc.);
  • certificat fiscal pe numele proprietarului, eliberat de Administraţia Financiară competentă, din care să rezulte că proprietarul este la zi cu plăţile către Stat. Administraţia Financiară competentă este cea la care se plăteşte impozitul anual pentru imobilul respectiv. Certificatul fiscal este valabil numai până la sfârşitul lunii în curs. În situaţia înstrăinării dreptului de proprietate asupra unui bun aflat în coproprietate, organul fiscal emite certificate de atestare fiscală fiecărui proprietar, proporţional cu cota-parte de proprietate indiviză a acestuia, astfel încât la înstrăinarea întregului bun aflat în coproprietate se impune să se solicite tuturor coproprietarilor certificate de atestare fiscală, pentru cota deţinută de fiecare dintre ei;
  • documentaţia cadastrală a bunului imobil (fişa bunului imobil şi planul de amplasament, respectiv planul releveu), întocmită de un expert cadastral autorizat;
  • extrasul de carte funciară - obţinut prin intermediul biroului notarial - valabil 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii;
  • în cazul apartamentelor, adeverinţa eliberată de asociaţia de proprietari sau locatari care sa arate că proprietarul este la zi cu datoriile faţă de aceasta (întreţinere, cheltuieli, reparaţii, cheltuieli comune etc.).

 

Doriţi mai multe informaţii?

Contactati-ne acum completand formularul de mai jos